Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026 – expoziția de artă plastică Reșița / Reschitza, 255 – 100

În data de 11 septembrie 2026, ora 12.00, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, ajunse la cea de-a XXXIV-a ediție în România, având ca temă „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează”, Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin a găzduit expoziția de artă plastică „Reșița / Reschitza, 255 – 100”.

Tema acestei ediții ne invită să privim patrimoniul dincolo de dimensiunea sa materială. Patrimoniul înseamnă memorie, identitate și continuitate, dar și o responsabilitate pe care fiecare generație o primește și o transmite mai departe. Într-o perioadă în care patrimoniul este supus unor presiuni tot mai diverse – de la transformările urbane și degradarea mediului până la pierderea memoriei comunitare și schimbările accelerate ale societății, iar protejarea sa presupune nu doar conservare, ci și cercetare, implicare și capacitatea de a-i găsi noi forme de exprimare.

Reînvie înseamnă să redescoperim tradițiile, siturile, monumentele și memoria locurilor.

Rezistă înseamnă să protejăm ceea ce a supraviețuit timpului și să ne opunem pierderii și degradării patrimoniului.

Reimaginează înseamnă să îi oferim noi perspective prin artă, cercetare și dialog intercultural, fără a pierde legătura cu valoarea sa istorică.

În acest context, expoziția „Reșița / Reschitza, 255 – 100” dobândește o semnificație aparte. Reșița nu este doar un oraș cu o istorie industrială de 255 de ani. Este un spațiu al memoriei, construit prin generații de oameni, prin muncă, pricepere, creație și experiență. Patrimoniul industrial al orașului nu se reduce la clădiri, instalații sau vestigii, ci cuprinde și poveștile oamenilor care le-au creat, le-au folosit și le-au transmis.

Arta devine, astfel, un mijloc prin care memoria poate fi reinterpretată și transmisă. Privirea artistului asupra orașului, asupra patrimoniului și asupra transformărilor sale poate contribui la păstrarea unei legături vii între trecut și prezent. În acest sens, patrimoniul nu este o realitate închisă în trecut, ci una care continuă să vorbească și să se redefinească prin fiecare generație.

Expoziția reunește lucrări ale artiștilor plastici Angelica Chici (Jimbolia), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Luciana Cristina Ionescu (București), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Jakob Neubauer (Reșița), Lia Popescu (Timișoara) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).

La 255 de ani de industrie, Reșița își celebrează nu doar trecutul, ci și memoria, identitatea și capacitatea de a privi către viitor. Iar responsabilitatea noastră este ca această memorie să nu dispară: să o cercetăm, să o protejăm, să o înțelegem și să o transmitem mai departe.

Pentru că patrimoniul pe care îl primim de la cei dinaintea noastră nu este doar o moștenire. Este o responsabilitate față de cei care vor veni după noi.

La mulți ani Zilelor Europene ale Patrimoniului!
La mulți ani patrimoniului nostru!
La mulți ani Reșiței – 255 de ani de industrie, istorie și memorie!

Am 11. September 2026, um 12:00 Uhr, im Rahmen der Europäischen Tage des Kulturerbes 2026, die in Rumänien zum 34. Mal stattfinden und in diesem Jahr unter dem Leitgedanken „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează“ – „Das Kulturerbe in Gefahr: Wiederbeleben – Widerstehen – Neu denken“ stehen, präsentierte die Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin die Kunstausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Das diesjährige Thema lädt dazu ein, das Kulturerbe über seine materielle Dimension hinaus zu betrachten. Kulturerbe bedeutet Erinnerung, Identität und Kontinuität, zugleich aber auch Verantwortung – eine Verantwortung, die jede Generation übernimmt und an die nächste weitergibt. In einer Zeit, in der das kulturelle Erbe vielfältigen Gefährdungen ausgesetzt ist – durch städtebauliche Veränderungen, Umweltbelastungen, den Verlust gemeinschaftlicher Erinnerung und die raschen gesellschaftlichen Veränderungen –, erfordert sein Schutz nicht nur Bewahrung, sondern ebenso Forschung, Engagement und die Fähigkeit, neue Formen des Ausdrucks zu entwickeln.

Wiederbeleben bedeutet, Traditionen, archäologische Stätten, Denkmäler und die Erinnerung an Orte neu zu entdecken. Widerstehen bedeutet, das zu schützen, was die Zeit überdauert hat, und dem Verlust und der Zerstörung des Kulturerbes entgegenzutreten. Neu denken bedeutet, durch Kunst, Forschung und interkulturellen Dialog neue Perspektiven zu eröffnen, ohne dabei die historische Bedeutung des Erbes aus dem Blick zu verlieren.

In diesem Zusammenhang erhält die Ausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“ eine besondere Bedeutung. Reschitza ist nicht nur eine Stadt mit einer 255-jährigen Industriegeschichte. Sie ist ein Ort der Erinnerung, geprägt von Generationen von Menschen, von Arbeit, Fachwissen, schöpferischer Leistung und gemeinschaftlicher Erfahrung. Das industrielle Erbe der Stadt besteht nicht allein aus Gebäuden, Anlagen und materiellen Zeugnissen, sondern ebenso aus den Geschichten der Menschen, die diese geschaffen, genutzt und über Generationen weitergegeben haben.

Die Kunst wird damit zu einem Medium, durch das Erinnerung neu betrachtet und weitergegeben werden kann. Der künstlerische Blick auf die Stadt, ihr Kulturerbe und ihre Veränderungen trägt dazu bei, eine lebendige Verbindung zwischen Vergangenheit und Gegenwart zu bewahren. Kulturerbe ist daher keine in der Vergangenheit abgeschlossene Wirklichkeit, sondern ein lebendiger Bestandteil unserer Gegenwart, der durch jede Generation neu wahrgenommen und weitergedacht werden kann.

Die Ausstellung vereint Werke der bildenden Künstlerinnen und Künstler Angelica Chici (Hatzfeld), Adriana Hermle (Stuttgart, Deutschland), Luciana Cristina Ionescu (Bukarest), Sandra Leila M. (Reschitza), Mircea Meilă (Reschitza), Jakob Neubauer (Reschitza), Lia Popescu (Temeswar) und Lia Reghina Tîrnoveanu (Temeswar).

Im 255. Jahr ihrer Industriegeschichte feiert Reschitza nicht nur ihre Vergangenheit, sondern auch ihre Erinnerung, ihre Identität und ihre Fähigkeit, in die Zukunft zu blicken. Unsere Verantwortung besteht darin, dafür Sorge zu tragen, dass diese Erinnerung nicht verloren geht: sie zu erforschen, zu schützen, zu verstehen und an kommende Generationen weiterzugeben.

Denn das Kulturerbe, das wir von den Generationen vor uns erhalten haben, ist nicht nur ein Vermächtnis. Es ist eine Verantwortung gegenüber jenen, die nach uns kommen.

Alles Gute zu den Europäischen Tagen des Kulturerbes!
Alles Gute unserem kulturellen Erbe!
Alles Gute Reschitza – 255 Jahre Industrie, Geschichte und Erinnerung!